Dintre factorii meteorologici care influențează fiziologic activitatea vegetativă și de dezvoltare a căpșunilor sunt temperatura și lungimea perioadei de zi lumină. (Szilágyi, 1975.) Necesarul de frig al soiurilor de căpșuni, care se cultivă în zonele temperate, nu este foarte mare. Conform Naumann- Seipp (1989.) necesarul de frig al soiurilor de căpșuni, cultivate în Europa de Vest și Centrală se situează între temperaturi de 0 și +7°C, pentru o perioadă de apro-ximativ 700-900 ore. Soiurile de căpșuni mediteraneene au un necesar de frig de doar 200-400 ore.

Rezistența pe timp de iarnă se poate aprecia ca fiind bună, dar pot să apară mici distrugeri. În cazul unor temperaturi foarte joase, se pune problema pericolului de îngheț și în cazul acestor culturi. Situația, însă, este alta, față de înghețurile de primăvară, care pot să afec-teze culturile aflate în perioada de înflorire: în aceste cazuri daunele în urma înghețului pot să fie considerabile. Protecția culturilor față de îngheț trebuie avută în vedere, iar în practica autohtonă s-a răspândit utilizarea foliei. Tocmai din această cauză este recomandat să se evite ca această cultură de plante să fie situată în locațiile cu situare joasă, în văi, unde înghețul poate fi mai accentuat. Procesele fiziologice ale căpșunilor, în urma evoluției temperaturilor, apar astfel: la 17°C (valoare optimă) se inițiază formarea florilor. Creșterea vegetativă are un necesar de căldură mai mare: se situează la circa 24°C. Având în vedere aceste aspecte, temperaturile optime pentru căpșuni se pot stabili între 15-25°C. În țara noastră apar din ce în ce mai frecvent valuri de căldură. Temperaturile înalte din perioada verii reprezintă provocări serioase pentru fermieri, respectiv pentru plante.

www.gradinafertila.ro

Articole recomandate